Excepție de neconstitutionalitate muncii

08.09.2020

Curtea de Apel Cluj a sesizat Curtea Constituţională pentru a se pronunța cu privire la excepția de neconstituționalitate formulată de MAXIM / Asociații față de prevederile art. 52 alin. 1 lit. b) teza a-II-a Codul muncii.

La data de 20.05.2020, am obținut sesizarea Curții Constituționale cu privire la art. 52 alin. 1 lit. b) teza a-II-a Codul Muncii.

Textul de lege anteprecizat vizează posibilitatea angajatorului de a suspenda contractul individual de muncă al salariatului în cazul în care acesta a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcția deținută.

Prin modalitatea de redactare, textul de lege nu oferă o protecție adecvată salariaților, deschizând totodată posibilitatea unor interpretări arbitrare și inconsecvente, care să genereze o practică judiciară neunitară.

Importanța intervenției Curții Constituționale cu referire la dispozițiile legale ce fac obiectul sesizării este cu atât mai relevantă, cu cât, de facto, decizia de suspendare a contractului individual de muncă produce efecte similare deciziei de concediere.

Prin intermediul excepției formulate, neconstituționalitatea articolului vizat a fost invocată pornind de la o serie de noi considerente, cu privire la care Curtea nu a mai fost sesizată în trecut:

  • Contrar scopului normei și contrar principiului securității juridice, în această formă,  textul art. 52 alin. 1 lit. b) teza a-II-a evocă un grad extrem de ridicat de incertitudine, atât prin raportare la momentul și modalitatea prin care care decizia de suspendare poate fi adoptată dar și prin raportare la momentul până la care măsura suspendării trebuie sau poate fi menținută de angajator.
  • În baza prevederilor art. 52 alin. 1 lit. b) teza  a II-a C.muncii : Angajatorul are acum facultatea de a emite o Decizie de suspendare fără un reper temporal obiectiv, cum ar fi un anumit termen de la data trimiterii în judecată ori de la luarea la cunoștință de către Angajator despre trimiterea în judecată a salariatului său;
  • În baza art. art. 52 alin. 1 lit. b) teza  a II-a C. muncii , în aparență, Angajatorul nu este ținut să motiveze în niciun fel decizia de suspendare emisă pe baza acestui temei legal;
  • Ulterior aplicării măsurii suspendării, salariatul nu are recunoscută prerogativă legală de a solicita iar angajatorul nu are facultatea legală de a dispune reluarea raporturile de muncă anterior suspendate, chiar dacă motivele  au determinat suspendarea nu mai subzistă.
 
SHARE VIA
Subscribe to Newsletter

Subscribe